CARBONUL

Carbonul

Carbonul are simbolul C, element crucial al existenţei organismelor şi care are mai multe aplicaţi industriale. Numărul atomic al C este 6; elementul este in gr. a IV al sistemului periodic al elementelor.
Proprietăţi:

Greutatea atomică a C este 12,01115. Cele 3 stări naturale ale carbonului sunt- diamantul, granitul si carbonul amortiu -ele sunt solide cu o temperatură de topire extrem de ridicată şi sunt insolubile in toţi solvenţii la temperaturi normale. Proprietaţile fizice ale celor 3 tipuri de C nu prea diferă din cauza diferenţelor in structura cristalină. În diamant, cel mai dur material cunoscut, fiecare atom este in legătură cu alti 4 atomi intr-un schelet 3D, granitul consistă in legături săptămânale de straturi de atomi care sunt aranjaţi in hexagon. C amorfiu este caracterizat de un grad scăzut de cristalinitate. C amorfiu pur poate fi obţinut prin incălzirea zahărului la 900 grade in absenţa aerului. C are abilitatea unică de a face legaturi cu alti atomi de C pentru a forma, lanturi si inele complexe. Aceasta proprietate duce la un numar aproape infinit de compusi ai carbonului cel mai comun element fiind cel care contine C si H2.Primii compusi ai C au fost identificati in materia vie la inceputul sec 19. La temperaturi normale C are o radioactivitate scazuta. La Temperaturi ridicate reactioneaza cu aproape toate metalele pentru a forma carburi, iar cu oxigenul formeaza monoxidul de carbon si dioxidul de carbon. De asemenea carbonul formeaza compusi cu multe elemente nemetalice desi unele ca si C tetraclorid trebuie format indirect.
Se găseşte: C nu este un element raspandit in natura desi este intr-un procent de 0,025% din atmosfera Pamantului. Se gaseste cel mai des sub forma de carbonat. Co2 este un compus important al atmosferei si este principala sursa de carbon incorporat in materia vie . Plantele folosind fotosinteza transforma Co2 in compusi organici de carbon care este consumat de alte organisme.
C amorfiu se gaseste in grade variabile de puritate in carbuni , cox.
In 1985 oameni de stiinta au evaporat granit pentru a forma o molecula de carbon stabil format din 60 de molecule de C avand forma unei sfere. Molecula a fost numita buckminsterfullerene.
Aplicatii stintifice:

Cel mai comun izotop al C este carbon-12 ; in 1961 acest izotop a fost ales pentru a inlocui izotopul oxigenului16 ca standard al greutatii atomice, si a fost data greutatea atomica 12.
Izotopul C-13 si 4 sunt folosite extensiv ca urme in cercetarile biochimice. C14 este asemenea folosit in tehnica numita datarea cu carbon radioactiv care permite gasirea varstei fosilelor si altor materi organice. C 14 este produs in continuu in atmosfera de razele cosmice si se afla in orice materie vie.Cum carbonul 14 se descompune cu jumatate de viata de 5760 de ani.