Treceți la conținutul principal

BORUL



BORUL

 

Borul (Borum) – este un element chimic din grupa III a sistemului periodic al lui Medeleev. Are numărul atomic 5 şi masa atomică 10,82. are doi izotopi stabili: B10 (19%) şi B11 (81%). A fost obţinut de G. Ge-liosac şi L. Tenar(1808). Borul se găseşte în natură numai sub formă de combinaţii cu oxigenul(acid boric, boraţi) şi în unii silicaţi. Compuşii Borului se găsesc în cantităţi foarte mici în fructe şi în multe plante tehnice(bumbac). Borul se obţine prin: a) prin reducerea anhidridei borice cu magneziu sau sodiu; b) prin reducerea clorului de Bor în curent de hidrogen, folosindu-se arcul electric(1200-1400o).Borul e trivalent. În stare pură se prezintă sub formă de cristale negre-cenuşii cu punctul de topire 2300o, punctul de fierbere 2550o. Există în 2 modificaţii alotropice: cristalizat(densitate:2,54) şi amorf (densitate.2,45). Cristalele de Bor sînt foarte dure (9,5). Borul este indiferent faţă de apă şi aer. La încălzire manifestă o activitate chimică înaltă.Borul reacţionează cu Clorul(la 4000), cu Bromul (la 7000) şi cu Azotul (la peste 9000). Combinîndu-se cu unele metale, Borul formează boruri(de ex. Mg3B2), iar cu Carbonul – carbura de bor (B4C-substanţă mai dură decît diamantul). Borul se foloseşte la fabricarea oţelurilor speciale(ferobor), a diferitelor aliaje cu Wolfram, Cupru, Crom, Siliciu.Borul este folosit în tehnica nucleară la detectarea neutronilor(pentru că posedă o secţiune de absorbţie mare, a neutronilor), precum şi la protecţia contra acestora(deoarece în urma reacţiei cu neutronii emite padiaţii Y slabe). Compuşii Borului sunt folosiţi la prepararea combustibililor pentru rachete, în industria sticlei şi a ceramicii pentru producerea emailurilor şi a glazurilor, la sudarea metalelor, la fabricarea hîrtiei, la spălatul rufelor, la decolarea textilelor, pentru conservarea unor alimente(carne, peşte ş.a.), pentru prepararea unor produse anti-septice şi în cosmetică. Borul poate fi considerat hormon anorganic al plantelor. În lipsa lui, plantele tehnice(sfecla-de-zahăr, tutunul, viţa-de-vie) se ofilescFunctionalitatea optima a organismului uman este asigurata de un aport alimentar corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ. Referitor la natura si continutul de microelemente din produsele alimentare, acestea sunt elemente care trebuie avute in vedere la stabilirea regimurilor alimentare in functie de starea organismului. In ceea ce priveste borul, „esentialitatea” sa, din punct de vedere nutritional, nu a fost ferm stabilita, deoarece nu a fost definita inca o functie biochimica pentru acest element. Insa, cercetari recente (dr.Forrest H. Nielsen si colectivele pe care le conduce in cadrul Grand Forks Human Nutrition Research Center, USA) atesta ca borul poate fi socotit un micronutrient esential pentru organismul uman, cu efecte asupra metabolismului calciului si magneziului, asupra sistemului osos, asupra functiilor mentale. In natura borul este omniprezent, concentratia acestuia in atmosfera fiind de aproximativ 0,5ng/m3 de aer, la suprafata apelor concentratia fiind mai mica decat 0,3mg/l, iar in apa potabila in medie de 0,03mg/l. Borul este un element esential pentru plante, avand rol in crestere si dezvoltare, gasindu-se si in tesuturile animale si umane in concentratii scazute. In plante se gaseste sub forma de complecsi organo-borici cu alcooli, hidrati de carbon. in lipsa lui, cresterea inceteaza, plantele nu fructifica. Cantitatea de bor din plante variaza in functie de nivelul borului din sol, cantitatea de bor din sol putandu-se imbunatati prin administrare de ingrasaminte pe baza de bor, mai ales pe solurile alcaline. Pentru majoritatea populatiei, principala sursa de bor este hrana. Cele mai bogate surse de bor sunt fructele: strugurii, merele, bananele, nucile, alunele) si legumele (broccoli, varza, soia, morcovii, fasolea, cartoful). Produsele lactate, pestele, carnea si majoritatea cerealelor constituie surse slabe de bor. Biodisponibilitatea borului in apa si produse alimentare este relativ mare, si teoretic cantitatea optima de bor poate fi obtinuta intr-o dieta bogata in vegetale si in apa. In apa, de exemplu, 89% din cantitatea de bor este absorbita, iar in alimente, cum ar fi broccoli, absorbtia poate atinge 100%.

Postări populare de pe acest blog

AZOTUL CA ELEMENT CHIMIC SI DESCOPERIREA SA

AZOTUL



Simbol chimic : N
Masa atomica : 14
Numar de masa “Z”: 7
Azotul se gaseste in grupa a V-a principala ai in prima perioada in sistemul periodic.
PROPRIETATI FIZICE:
Azotul este un caz incolor, inodor, insipid si non-toxic. El poate fi condensat intr-un lichid incolor si apoi compresat intr-un solid incolor si cristalin.
Nitrogenul are denistatea cu putin mai mica decat a aerului si este mai putin solubil in apa decat oxigenul. El nu intretine viata fiintelor care il respira.
Temperatura de topire a azotului este de – 210, 01 °C , in timp ce cea de fierbere este de – 195, 79 °C.
STARE NATURALA: Azotul este unul dintre gazele extrem de raspandite in natura. El se gaseste atat in stare libera cat si sub forma de compusi:
In stare libera, azotul reprezinta 78% din volumul aerului atmosferic.
Compusii azotului sunt:
-anorganici ( amoniac, azotati, etc. )
-organici (uree, proteine )
Azotul de gaseste intr-o proportie de la 1 la 10 % in fiecare din organismele vii.
PROPRIETATI CHIMICE :Azotul nu arde …

ALCANI, ALCHENE , ALCADIENE, ALCHINE, ARENE

Alcani


Proprietăţi fizice

În funcţie de masa lor molară, alcanii sunt gazoşi, lichizi sau solizi.
Datorită diferenţei mici de electronegativitate dintre atomii de carbon şi hidrogen, alcanii conţin numai legături covalente nepolare. De aceea între moleculele alcanilor se exercită forţe de atracţie van der Waals.
Cu cât molecula este mai mare cu atât energia necesară pentru ruperea forţelor intermoleculare trebuie să fie mai mare, iar punctele de fierbere corespunzătoare vor creşte.

ALCANI C1-C4 C5- C17 C18, C19,…. Stare de agregare ( 25º C) GAZE LICHIDE SOLIDE Puncte de fierbere Cresc cu creşterea masei molare Densităţi ( ρalcani < 1 Cresc cu creşterea masei molare


Dintre izomerii de catenă ai unui alcan, cel cu catenă normală are punctul de fierbere cel mai ridicat, iar izoalcanul cel mai ramificat are punctul de fierbere cel mai scăzut.

DROGURILE

Abuzul de droguri II

· Astazi în toata lumea sunt în jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor.
· Utilizarea drogurilor sporeste în rândul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au vârsta sub 30 de ani.
· În 1999, numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare a fost de 136, numarul fiind de 80 în 1992. Dintre acestea, 93 de tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
· Cannabis este cel mai utilizat drog în toate partile lumii.
· Costul economic total al abuzului de droguri în Statele Unite se estimeaza aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
· Abuzul de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decât printre persoanele angajate.
· Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.

Abuzul de DROGURI
Abuzul de droguri inseamna orice utilizare excesiva, continua ori sporadica, incompatibila sau în relatie cu practica medicala, a unui drog. Consumul poate fi exceptional, în scopul de a înce…