DESPRE TEORIA ATOMICA
DIN CE ESTE FACUTA LUMEA ?
Aceasta a fost intrebarea care si-au pus-o filosofii greci cu peste 2000 de ani in urma. O bucata de materie metal, o bucata de cuart, o picatura de apa - putea fi impartita in bucati tot mai mici dar ramanea aceeasi materie.
Filisoful Leocippus ( sec.al v lea i. Hr.) a fost primul care a sugerat ca totul este format din particule identice, pe care el le-a numit atomi, din cuvantul grecesc insemnand invizibil. teoria sa a fost dezvoltata de elevul sau si discipol Democrit ( aprox. 460 - 370 i.Hr.) care a sugerat ca miscarea constanta a atomilor explica creearea universului:
grupurile mai grele de atomi au format Pamantul, in timp ce grupurile mai usoare au format grupurile ceresti. Cel mai mare om de stiinta al acelor vremuri, Aristotel ( 384 - 322 i. Hr. ) a refuzat sa accepte acest concept, iar scrierile sale au fost dominante timp de peste 1500 de ani. Teoria atomului a fost incorporata intr-o poezie lunga de filosoful roman Leucretiu ( aprox.99 - 55 i.Hr.) , intitulata De Rerum Natura ( DESPRE NATURA LUCRURILOR ).
GAZE si SPATII
Lucrarea lui Leucretiu s-a numarat printre primele care au fost tiparite dupa inventarea tiparului la sfarsitul secolului al XV lea, si ea a afectat gandirea multora, inclusiv a filosofului francez Pierre Ganssendi care la randul sau, l-a influentat pe englezul Robert B. ( 1627 - 1691 ). Experimentele lui Robert asupra proprietatilor gazelor au sugerat ca Bemoulli ( a facut calcule care il sustineau pe ) Robert B. In acelasi timp se dezvoltau cunostintele din domeniul chimiei. Primii chimisti au recunoscut existenta elementelor- substante precum metalele, care nu pot fi descompuse in alte substante - si si-au dat seama ca compusii chimici sunt formati din cantitati de elemente diferite, insa abia cand chimistul Antonie Lavoisier ( 1743 - 1794 ) a introdus metoda de cantarire exacta a reactiilor chimice a fost pregatit terenul pentru o teorie care sa explice aceste reactii.
Chiar si Lavoisier, intr-o lista de elemente pe care a publicat-o in 1789, a introdus substante precum calcarul si silicea, care sunt compusi din doua elemente.
Poate una din cele mai importante descoperiri a fost confirmarea teoriei conservarii masei in reactiile chimice : aceasta a fost o sustinere puternica, avandu-si originea in ideea originala a lui Democrit, ca toate transformarile chimice nu sunt decat rearanjari ale unor unitati fundamentale neschimbatoare . La fel de importanta a fost legea proportiilor constante, enuntata de chimistul francez J.L. PROUST ( 1754 - 1826 ), care a enuntat ca fiecare compus chimic pur contine proportii fixe si constante, in greutati, din elementele sale constituitive.
DESCOPERIRILE lui DALTON
John Dalton s-a nascut in anul 1766 la Eagesfield, in apropiere de Cockemounth din Cumberland ( Anglia ), si a fost educat la scoala locala a sectei religioase Quaqers. La varsta de numai 12 ani a devenit invatator la scoala respectiva, dar in anul 1781 s-a mutat in orasul invecinat Kendal, unde a ramas pana in anul 1787, predand matematica si stiinte.El a inceput sa tina un jurnal meteorologic in anul 1787, iar in prima sa publicatie se intitula ,, Observatii si eseurii meteorologice ''.
In acelasi an Dalton s-a mutat la Manchester, unde a fost numit profesor de matematica si filosofie naturala la New College. Una din primele sale lucrari a fost despre ceea ce este acum sub numele de daltonism, de care a suferit el insusi.
Cand New College s-a mutat la York, el a devenit un ,, profesor de stat si particular de matematica si chimie ''.
Interesul lui Dalton despre meteorologie l-a determinat sa efectueze experimente cu proprietatile diferitelor gaze si felul in care se dizolvau in lichide.
Intr-o lucrare, despre absortia gazelor ( 1803 ) el se intreba de ce apa nu dizolva aceleasi cantitati din diferite gaze. Dalton spune : ,, Sunt aproape convins ca situatia depinde de greutatea si numarul particulelor din diferitele gaze " . Ca recunoastere a teoriilor lui Leocippus si Democrit, Dalton a numit aceste particule atomi. Pe baza observarilor sale a putut sa faca calcule ale greutatilor relative a atomilor intr-un numar de compusi diferiti - apa, amoniac, dioxid de carbon, etc - si de aici a ajuns ideea ca toate combinatiile chimice apar intre atomi de diferite greutati.
El si-a prezentat teoria lui Thomas Thompson de la Universitatea din Glasgow, care a inclus-o in Editia din anul 1807 a lucrarii sale Sistemul chimiei. In anul urmator Dalton a publicat prima sa parte a lucrarii sale Noul sistem al filosofiei chimice.
Enunturile principale ale teoriei atomice ale lui Dalton au fost, in primul rand, ca materia consta in atomi invizibili, in al doilea rand toti atomii unui element sunt identici ca greutate si in toate celelalte proprietati fie ele fizice fie ele chimice, in al treilea rand, ca diferitele elemente au diferite tipuri de atomi, avand greutati diferite, in al patrulea rand, ca atomii sunt indestructibili, reactiile chimice fiind doar o rearanjare a atomilor, si in ultimul rand ca un compus chimic contine un numar definit de atomi din fiecare element constituent.
Desi teoria mai moderna considera ca atomii nu sunt indestructibili si ca sunt formati din particule subatomice, teoria lui Dalton ramane baza noastra de intelegere a reactiilor chimice. Tehnicile analitice moderne au facut posibila gasirea masei atomice a fiecarui element, dar fiecare element mai are si un numar atomic, de la 1 pentru hidrogen ( elementul cel mai usor pana la peste 100 pentru elementele radioactive instabile, care indica o mai mare masa atomica si structura interna.
John Dalton a fost ales Membru al Societatii Regale in anul 1822.
El a trait timp de peste 50 de ani la Manchester unde si-a continuat munca de laborator si predarea. El iesea rar, singura lui pasiune fiind popicele in dupa-amiezele de joi. A decedat in data de 27 iulie 1844.
Aceasta a fost intrebarea care si-au pus-o filosofii greci cu peste 2000 de ani in urma. O bucata de materie metal, o bucata de cuart, o picatura de apa - putea fi impartita in bucati tot mai mici dar ramanea aceeasi materie.
Filisoful Leocippus ( sec.al v lea i. Hr.) a fost primul care a sugerat ca totul este format din particule identice, pe care el le-a numit atomi, din cuvantul grecesc insemnand invizibil. teoria sa a fost dezvoltata de elevul sau si discipol Democrit ( aprox. 460 - 370 i.Hr.) care a sugerat ca miscarea constanta a atomilor explica creearea universului:
grupurile mai grele de atomi au format Pamantul, in timp ce grupurile mai usoare au format grupurile ceresti. Cel mai mare om de stiinta al acelor vremuri, Aristotel ( 384 - 322 i. Hr. ) a refuzat sa accepte acest concept, iar scrierile sale au fost dominante timp de peste 1500 de ani. Teoria atomului a fost incorporata intr-o poezie lunga de filosoful roman Leucretiu ( aprox.99 - 55 i.Hr.) , intitulata De Rerum Natura ( DESPRE NATURA LUCRURILOR ).
GAZE si SPATII
Lucrarea lui Leucretiu s-a numarat printre primele care au fost tiparite dupa inventarea tiparului la sfarsitul secolului al XV lea, si ea a afectat gandirea multora, inclusiv a filosofului francez Pierre Ganssendi care la randul sau, l-a influentat pe englezul Robert B. ( 1627 - 1691 ). Experimentele lui Robert asupra proprietatilor gazelor au sugerat ca Bemoulli ( a facut calcule care il sustineau pe ) Robert B. In acelasi timp se dezvoltau cunostintele din domeniul chimiei. Primii chimisti au recunoscut existenta elementelor- substante precum metalele, care nu pot fi descompuse in alte substante - si si-au dat seama ca compusii chimici sunt formati din cantitati de elemente diferite, insa abia cand chimistul Antonie Lavoisier ( 1743 - 1794 ) a introdus metoda de cantarire exacta a reactiilor chimice a fost pregatit terenul pentru o teorie care sa explice aceste reactii.
Chiar si Lavoisier, intr-o lista de elemente pe care a publicat-o in 1789, a introdus substante precum calcarul si silicea, care sunt compusi din doua elemente.
Poate una din cele mai importante descoperiri a fost confirmarea teoriei conservarii masei in reactiile chimice : aceasta a fost o sustinere puternica, avandu-si originea in ideea originala a lui Democrit, ca toate transformarile chimice nu sunt decat rearanjari ale unor unitati fundamentale neschimbatoare . La fel de importanta a fost legea proportiilor constante, enuntata de chimistul francez J.L. PROUST ( 1754 - 1826 ), care a enuntat ca fiecare compus chimic pur contine proportii fixe si constante, in greutati, din elementele sale constituitive.
DESCOPERIRILE lui DALTON
John Dalton s-a nascut in anul 1766 la Eagesfield, in apropiere de Cockemounth din Cumberland ( Anglia ), si a fost educat la scoala locala a sectei religioase Quaqers. La varsta de numai 12 ani a devenit invatator la scoala respectiva, dar in anul 1781 s-a mutat in orasul invecinat Kendal, unde a ramas pana in anul 1787, predand matematica si stiinte.El a inceput sa tina un jurnal meteorologic in anul 1787, iar in prima sa publicatie se intitula ,, Observatii si eseurii meteorologice ''.
In acelasi an Dalton s-a mutat la Manchester, unde a fost numit profesor de matematica si filosofie naturala la New College. Una din primele sale lucrari a fost despre ceea ce este acum sub numele de daltonism, de care a suferit el insusi.
Cand New College s-a mutat la York, el a devenit un ,, profesor de stat si particular de matematica si chimie ''.
Interesul lui Dalton despre meteorologie l-a determinat sa efectueze experimente cu proprietatile diferitelor gaze si felul in care se dizolvau in lichide.
Intr-o lucrare, despre absortia gazelor ( 1803 ) el se intreba de ce apa nu dizolva aceleasi cantitati din diferite gaze. Dalton spune : ,, Sunt aproape convins ca situatia depinde de greutatea si numarul particulelor din diferitele gaze " . Ca recunoastere a teoriilor lui Leocippus si Democrit, Dalton a numit aceste particule atomi. Pe baza observarilor sale a putut sa faca calcule ale greutatilor relative a atomilor intr-un numar de compusi diferiti - apa, amoniac, dioxid de carbon, etc - si de aici a ajuns ideea ca toate combinatiile chimice apar intre atomi de diferite greutati.
El si-a prezentat teoria lui Thomas Thompson de la Universitatea din Glasgow, care a inclus-o in Editia din anul 1807 a lucrarii sale Sistemul chimiei. In anul urmator Dalton a publicat prima sa parte a lucrarii sale Noul sistem al filosofiei chimice.
Enunturile principale ale teoriei atomice ale lui Dalton au fost, in primul rand, ca materia consta in atomi invizibili, in al doilea rand toti atomii unui element sunt identici ca greutate si in toate celelalte proprietati fie ele fizice fie ele chimice, in al treilea rand, ca diferitele elemente au diferite tipuri de atomi, avand greutati diferite, in al patrulea rand, ca atomii sunt indestructibili, reactiile chimice fiind doar o rearanjare a atomilor, si in ultimul rand ca un compus chimic contine un numar definit de atomi din fiecare element constituent.
Desi teoria mai moderna considera ca atomii nu sunt indestructibili si ca sunt formati din particule subatomice, teoria lui Dalton ramane baza noastra de intelegere a reactiilor chimice. Tehnicile analitice moderne au facut posibila gasirea masei atomice a fiecarui element, dar fiecare element mai are si un numar atomic, de la 1 pentru hidrogen ( elementul cel mai usor pana la peste 100 pentru elementele radioactive instabile, care indica o mai mare masa atomica si structura interna.
John Dalton a fost ales Membru al Societatii Regale in anul 1822.
El a trait timp de peste 50 de ani la Manchester unde si-a continuat munca de laborator si predarea. El iesea rar, singura lui pasiune fiind popicele in dupa-amiezele de joi. A decedat in data de 27 iulie 1844.
Comentarii
Trimiteți un comentariu