Treceți la conținutul principal

AMINO ACIZI NATURALI


 

 

Amino-acizi naturali

 

 

Amino-acizii sunt combinatii organice care contin in molecula una sau mai multe grupe amino si una sau mai multe grupe carboxil. Dupa structura, amino-acizii se impart in doua mari categorii:

1.     Alifatici: unde grupele functionale sunt legate de o catena alifatica, chiar daca in molecula exista un nucleu aromatic.

2.     Aromatici: unde grupele functionale sunt legate de un ciclu aromatic.

 

Dupa asezarea relativa a grupelor functionale se deosebesc α-amino-acizi, β-amino-acizi, γ-amino-acizi, etc. Dintre amino-acizii alifatici, cei mai importanti sunt α-amino-acizi, adica acei amino-acizi care contin grupele functionale legate de acelasi atom de carbon. Se deosebesc mai multe categorii mari de α-amino-acizi alifatici:

1.     monocarboxilici

2.     dicarboxilici

3.     hidroxi-amino-acizi

4.     tioamino-acizi

5.     diamino-acizi

6.     amino-acizi heterociclici

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Denumirea

 
Prescurtarea

 

Formula


 

Amino-acizi  monocarboxilici

 

Leucina

(acidul α-aminoizocapronic)
 
Leu
    CH3—CH—CH2—CH—COOH
                 |                    |
               CH3                 NH2

Izoleucina

(acidul α-amino-β-metilvalerianic)
 

 

Ileu

    CH3—CH2—CH — CH—COOH
                             |         |
                           CH3      NH2

 

Fenilalanina

(acidul α-amino-β-fenil-propionic)
 

 

Fe

 
                    —CH2—CH—COOH
                                     |
                                   NH2

 

Glicocolul(glicina)

(acidul aminoacetic)
 
 
Gli
    CH2— COOH
       |
     NH2
 
Alanina
(acidul α-aminopropionic)
 
Ala
    CH3—CH—COOH
                  |
                NH2
 

Valina

(acidul α-aminoizovalerianic)
 
Val
     CH3—CH — CH—COOH
                  |         |
                CH3       NH2

 

 

 

Amino-acizi dicarboxilici

 

Acidul asparagic

(acidul aminosuccinic)
 
Asp

     HOOC—CH2—CH—COOH

                                    |
                                  NH2
Acidul glutamic
(acidul α-aminoglutaric)
 
Glu
     HOOC—CH2— CH2—CH—COOH
                                               |
                                             NH2

 

 


Hidroxi-amino-acizi


 

Treonina
(acidul α-amino-β-hidroxibutiric)
 
Tr
    CH3—CH — CH—COOH
                 |           |
                OH      NH2
 
Tirosina
(acidul α-amino-β-hidroxifenil-propionic)
 
Ti
  
    HO                    —CH2—CH—COOH
                                               |
                                             NH2
Serina
(acidul α-amino-β-hidroxipropionic)
 
Ser

     CH2 — CH—COOH

       |         |
      OH     NH2

 

Tio-amino-acizi


 

Cistina

(acidul di[α-amino-β-tiopropionic] )
Ci—S
Ci—S

HOOC—CH—CH2—S—S-- CH2—CH—COOH

                      |                                           |
                 NH2                                     NH2
 
Metionina
(acidul α-amino-γ-metiltiobutiric)
 
Met
 CH2 CH2—CH—COOH
   |                     |
    S -- CH3          NH2

 

Cisteina

(acidul α-amino-β-tiopropionic)

 

Cis

     CH2 — CH—COOH

       |          |

      SH      NH2


 


 


Diamino-acizi


 

Ornitina
(acidul α, δ-diaminovalerianic)
 
Or
   CH2 CH2CH2—CH—COOH
     |                                |
   NH2                                        NH2

Lisina

(acidul α, ε-diaminocapronic)
 
Lis
   CH2 CH2CH2—CH2—CH—COOH
    |                                            |
  NH2                                                         NH2

 

Amino-acizi heterociclici


 

 
Prolina
(acidul pirolidin-α-carboxilic)
 
 
Pro
                         H2C CH2 
                           |         |
                         H2C      CH—COOH
                             \       /
                                NH

 

Hidroxiprolina

(acidul β-hidroxipirolidin-α-carboxilic)
 
 
Hipro

              HO—HC — CH2

                               |           |
                        H2C      CH—COOH
                            \       /
                               NH
 
Histidina
(acidul α-amino-β-imidazolil-(4)-propionic)
(imidazolil-(4)-alanina)
 
 
His

        N — C — CH2— CH—COOH

         ||       ||                        |
       HC     CH                NH2
          \       /
             NH
 
Triptofanul
(acidul α-amino-β-indolil-(3)-propionic)
(indolil-(3)-alanina)
 
 
Tri
                                 
                          CH2CH—COOH
                                             |
                                           NH2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                                                                                                                                                                               

Postări populare de pe acest blog

AZOTUL CA ELEMENT CHIMIC SI DESCOPERIREA SA

AZOTUL



Simbol chimic : N
Masa atomica : 14
Numar de masa “Z”: 7
Azotul se gaseste in grupa a V-a principala ai in prima perioada in sistemul periodic.
PROPRIETATI FIZICE:
Azotul este un caz incolor, inodor, insipid si non-toxic. El poate fi condensat intr-un lichid incolor si apoi compresat intr-un solid incolor si cristalin.
Nitrogenul are denistatea cu putin mai mica decat a aerului si este mai putin solubil in apa decat oxigenul. El nu intretine viata fiintelor care il respira.
Temperatura de topire a azotului este de – 210, 01 °C , in timp ce cea de fierbere este de – 195, 79 °C.
STARE NATURALA: Azotul este unul dintre gazele extrem de raspandite in natura. El se gaseste atat in stare libera cat si sub forma de compusi:
In stare libera, azotul reprezinta 78% din volumul aerului atmosferic.
Compusii azotului sunt:
-anorganici ( amoniac, azotati, etc. )
-organici (uree, proteine )
Azotul de gaseste intr-o proportie de la 1 la 10 % in fiecare din organismele vii.
PROPRIETATI CHIMICE :Azotul nu arde …

DROGURILE

Abuzul de droguri II

· Astazi în toata lumea sunt în jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor.
· Utilizarea drogurilor sporeste în rândul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au vârsta sub 30 de ani.
· În 1999, numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare a fost de 136, numarul fiind de 80 în 1992. Dintre acestea, 93 de tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
· Cannabis este cel mai utilizat drog în toate partile lumii.
· Costul economic total al abuzului de droguri în Statele Unite se estimeaza aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
· Abuzul de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decât printre persoanele angajate.
· Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.

Abuzul de DROGURI
Abuzul de droguri inseamna orice utilizare excesiva, continua ori sporadica, incompatibila sau în relatie cu practica medicala, a unui drog. Consumul poate fi exceptional, în scopul de a înce…

CALCIU - ROLUL SAU IN CORPUL UMAN, UTILIZARI

     Calciul (Ca)

Calciul este cunoscut din anul 1808 când Sir Humpherey Davy împreunã cu renumitul chimist suedez J. J. Berzelius îl obtin prin electroliza clorurii de calciu folosind un catod de mercur. Separarea calciului metalic din amalganul de calciu rezultat din electrolizã a fost realizatã printr-o distilare în vid. Este un metal foarte rãspândit în scoarta terestrã (3. 6% digreutate), dar numai sub formã de combinatii chimice; carbonatul de calciu CaCO3 este cea mai uzualã combinatie chimicã naturalã a calciului fiind compo-nentul principal al rocilor sedimenatre. Acesta prezintã douã forme alotro-pice:calcitul, aragonitul. Cel mai des întâlnit este calcitul. Mai pot fi men-tionate si alte combinatii chimice ale calciului prezente în naturã, ca: sulfa-tul de calciu (gipsul) CaSO4 → 2H2O ,fluorura de calciu sau fluorina CaF2 , dolomita (CaCO3 MgCO3), apatita Ca5(PO4)3F, aragonita,creta. De remarcat este si prezenta calciului în corpul omului (1. 4% din greutate) precum si în or…