sâmbătă, 24 noiembrie 2012

AMFETAMINELE II


 


 

Introducere

Amfetaminele II

 

 

De-a lungul secolelor, oamenii au luat tot felul de droguri, fie sub formă de medicamente şi remedii pentru bolnavi, fie ca stimulente.

Drogurile au efecte diferite, de la persoană la persoană. Încă există puncte de vedere diferite privind efectele lor secundare-cum ar fi presupusa legătură dintre droguri şi bolile mintale. O serie de droguri, precum canabisul, sunt trecute în categoria drogurilor ilegale, în unele ţări, în vreme ce în altele fac parte din reţeta tradiţională.

Pe măsură ce drogurile devin tot mai uşor de procurat, au tot mai mare căutare drogurile "recreative", care influenţează starea de spirit a celui care le consumă.

 


 

Amfetaminele

 

Amfetaminele, care se găsesc sub formă de pilule, capsule sau praf, stimulează bătăile inimii şi pot creşte tensiunea arterială. Efectul lor se face resimţit, în general, în aproximativ jumătate de oră după ce sunt luate, şi durează câteva ore. După ce efectul dispare, consumatorii tind să aibă o senzaţie de iritare, neastâmpăr şi nelinişte.
Insomnia apare foarte des, la fel depresia. Faptul că tensiunea arterială creşte poate duce la spargerea unor vase de sânge şi chiar, uneori, la paralizie sau comă. Unii oameni se pot intoxica din cauza amfetaminelor, chiar dacă le iau în cantităţi mici. Pe măsură ce consumul creşte, toleranţa corpului creşte şi ea, astfel că, pentru a obţine acelaşi efect, consumatorul simte nevoia să ia din ce în ce mai multe droguri. Aşa se ajunge la dependenţă.
Abstinenţa de la droguri în cazul consumatorilor poate duce la depresii, letargie, palpitaţii ale inimii, friguri sau dureri de cap. Sunt des întâlnite, de asemenea, deshidratarea şi transpiraţia excesive. Dozele mari de amfetamine sau diversele reacţii pe care le determină, de la caz la caz, pot fi fatale din cauza riscului producerii de convulsii, comă şi hemoragii cerebrale. Consumul regulat şi intens de amfetamine poate duce la halucinaţii, paranoia şi boli mintale.
Femeile însărcinate care iau amfetamine regulat pot trece prin naşteri premature iar drogul poate fi transmis copilului prin alăptare.

 


 

 

Canabisul

 

 Canabisul are un efect sedativ uşor, care duce la scăderea tensiunii arteriale, la creşterea apetitului, relaxare, posibile intoxicaţii şi o mai mare uşurinţă de comunicare cu alţii. Cei care fumează canabis resimt efectul în câteva minute, vreme de până la trei ore.
Efectul apare cu întârziere dacă drogul este mestecat sau băut cu scopul de a-i prelungi prezenţa. În acelaşi timp însă, efectul e mai greu de controlat. Începătorii tind să se simtă confuzi, stresaţi şi neliniştiţi - adesea se simt panicaţi şi suspicioşi. Luat în doze mari, canabisul poate duce la comă, dar nu se ştie să fie existat cazuri de supradoze fatale. Unii oameni sunt de părere că acest drog este primul pas către consumul de droguri grele, precum heroina, dar majoritatea consumatorilor nu au ajuns până la heroină.
Canabisul administrat vreme îndelungată poate produce cancer la plămâni, bronşite şi alte boli respiratorii asociate fumatului. Nu e limpede dacă riscul e mai mare în cazul consumului de canabis decât în cazul tutunului normal. Cu toate astea, consumatorii de canabis tind să inhaleze mai adânc şi drogul conţine doze mari de gudron. De multe ori, canabisul provoacă dependenţă psihologică. Unele studii arată că şi dependenţa fizică e posibilă, dar această concluzie nu e împărtăşită de toată lumea.
Există însă dovezi că acest drog poate induce boli cronice, precum scleroza multiplă.

 


 

Cocaina

 

 Cocaina e un stimulent care produce o stare de excitaţie extremă şi reduce apetitul pentru mâncare. Consumatorii nu mai simt, de multe ori, durerea şi oboseala. Efectul dispare după aproximativ 15-30 de minute şi ca să fie menţinut, drogul trebuie consumat la fiecare 20 de minute. Mulţi dintre cei care iau cocaină sunt de părere că le creşte performanţa dar cercetările arată că e mai degrabă doar propria lor percepţie asupra lucrurilor decât realitatea.
Cocaina poate determina bătăi neregulate ale inimii iar temperatura corpului creşte. În cantităţi mari sau regulate, cocaina poate afecta negativ libidoul, duce la nelinişte şi paranoia. Dozele mari pot provoca moartea prin afectarea inimii sau sufocare. Printre efectele secundare des întâlnite se numără depresia şi oboseala. Deprivarea strârneşte o stare severă de anxietate.
Unii oameni sunt foarte sensibili la efectele cocainei şi pot muri chiar după prima doză. Prizele regulate de cocaină pot afecta membrana nazală. Dacă e injectat cu ajutorul acelor de seringă murdare sau deja folosite există riscul mare de infecţie. Consumul de cocaină în timpul sarcinii poate afecta naşterea iar bebeluşii se pot naşte dependenţi de droguri şi cu o greutate foarte scăzută.


 

Ecstasy

 

 Ecstasy este un drog halucinogen, derivat din amfetamină, care determină înteţirea activităţii cerebrale. Consumatorii spun că le trezeşte o senzaţie de euforie, urmată de calm. Ei susţin că îi face mai sociabili şi devin mai conştienţi de ceea ce îi înconjoară.
Dar, ca multe alte droguri, ecstasy amplifică starea de spirit a consumatorului.
Ecstasy afectează şi temperatura corpului. Dacă e luat într-un loc unde este foarte cald şi, eventual, e combinat cu dans intens, intervine deshidratarea, care poate fi fatală.
Dozele mari pot crea panică, nelinişte şi confuzie.
Se crede că ecstasy nu dă dependenţă şi nici nu există simptome specifice pentru consumatorii care se abţin. Totuşi, printre efectele care pot apărea imediat se numără greaţa, gura uscată, tensiunea arterială ridicată şi depresia.
Studiile arată că persoanele care consumă ecstasy pe perioade îndelungate pot ajunge să aibă probleme mintale, dar şi boli de ficat sau rinichi.
Riscul apariţiei efectelor secundare este şi mai mare pentru cei care suferă epilepsie, tensiune arterială ridicată şi depresie.

 

 


 

 

 

Heroina

 

Consumul de heroină pentru prima dată poate cauza greaţa, stări de vomă şi dureri de cap severe. În general însă, drogul crează o senzaţie de euforie imediat ce a fost inhalat sau injectat. Efectul intervine mai rapid şi e mai puternic dacă heroina e injectată dar riscul infecţiei creşte dacă acele de seringă sunt refolosite. Consumatorii au o senzaţie de bună dispoziţie, mulţumire şi detaşare faţă de probleme zilnice.
Consumul regulat determină corpul să devină tolerant, astfel că e nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru ca efectul să fie acelaşi. În acest fel, se poate ajunge la dependenţă. În acelaşi timp, creşte şi pericolul luării unei supradoze, care poate fi fatală. Foarte adesea, consumatorii tind să ia o supradoză încercând să renunţe la a mai consuma heroină. Când reîncep consumul, adesea iau doze la fel de mari ca atunci când renunţaseră, deşi toleranţa corpului faţă de drog nu mai e la fel de ridicată.
De multe ori, heroina este combinată cu alte substanţe, ceea ce poate fi fatal. Simptomele supradozei sunt: bătăi rapide ale inimii, posibil chiar oprirea inimii, leşin şi comă. Când leşină, consumatorii riscă să se înece cu propria vomă.
Heroina poate provoca chiar moartea subită, din cauza reacţiei fiecărui consumator la drog, la faptul că îl injectează sau la diversele impurităţi din drog. Efectele pe termen lung, în cazul celor care îşi injectează heroină, includ vene distruse, lipsa apetitului şi constipaţie severă. Consumul de heroină este adesea asociat cu crima organizată, aşa că drogul este foarte scump. Femeile însărcinate care consumă heroină riscă să nască bebeluşi dependenţi sau cu simptomele determinate de abstinenţă - dureri, tremurături, transpiraţie şi spasme. Aceste simptome tind să dispară după o săptămână, dar e nevoie de multe luni pentru ca persoana care a consumat heroină să se simtă sănătoasă.

 


 

LSD şi ciupercile magice

 

 LSD este un drog halucinogen care distorsionează felul în care percepem realitatea. Efectele se resimt, în general, după o jumătate de oră de la consum şi poate dura în jur de 12 ore. Fiecare consumator are experienţe diferite, astfel că sunt greu de categorizat.
Unii spun că obiectele înconjurătoare par mai luminoase şi par să se mişte sau sunt deformate. Auzul poate deveni mai ascuţit iar consumatorul pierde noţiunea timpului şi a locului în care se află. Odată ce "călătoria" a început, efectele nu mai pot fi oprite sau controlate. Starea de spirit a celui care consumă LSD devine mai acută. LSD-ul nu dă dependenţă fizică dar e posibilă dependenţa psohologică. Unii consumatori devin imuni şi au nevoie să ia doze din ce în ce mai mari ca să obţină efectul scontat.
Sub influenţa LSD, consumatorii retrăiesc, uneori, experienţe din trecut care îi pot deprima. Consumul de LSD poate duce la instabilitate psihică, provocând chiar schizofrenie.
Ciupercile magice au, de asemenea, efecte halucinogene dar care sunt ceva mai puţin intense decât cele induse de LSD. În schimb, efectele asupra corpului sunt, în general, ceva mai pronunţate - tensiune arterială crescută şi bătăi ale inimii foarte rapide. Între efectele secundare se numără greaţa şi durerile de stomac. Pe termen lung, şi ciupercile magice îl pot face pe consumator să retrăiască experienţe din trecut, dar nu există foarte multe studii în această privinţă. Din câte se ştie, ciupercile halucinogene nu dau dependenţă.