Treceți la conținutul principal

ACIZII OXIGENATI AI CLORULUI


         

  

 

 

 

Acizii oxigenati ai clorului

 

 

 

         

          Poziţia clorului în sistemul periodic îi permite să-şi manifeste 7 stări de oxidare şi se pare că este singurul halogen la care s-a constatat acest lucru direct sau indirect.

Dintre oxizii clorului sunt cunoscuţi mai bine monxidul de diclor(Cl2O), dioxidul de clor(ClO2) ,hexaoxidul de diclor(Cl2O6) şi heptaoxidul de diclor (Cl2O7). Clorul formează cea mai completă serie de oxiacizi. El formează acid hipocloros (HClO) , cloros (HClO2), cloric (HClO3) şi percloric (HClO4). Stabilitatea acizilor hipocloros , hipobromos , hipoiodos scade de la clor la iod. Marea stabilitate a oxiacizilor superiori se poate explica prin formarea unor legături multiple. Stabilitatea unor oxiacizi de acelaşi fel reflectată de căldurile de formare nu variează regulat.

         Acidul hipocloros.

         Acesta poate fi obţinut prin reacţia anhidridei sale cu apa .

H2O + Cl2O = 2HClO (reacţie reversibilă)

         Reversibilitatea ecuaţiei este indicată de mirosul puternic al oxidului deasupra soluţiei. Acidul hipocloros se poate prepara agitând un sfert de oră un amestec de hidrat de clor cu oxid de mercur precipitat distilat la 0 grade C şi presiune redusă condensând vaporii de apă într-o capcană la -20 grade C. Se obţine o soluţie de HClO (25%) care se conservă la -10 grade C.

         Acidul cloros.

         Acidul cloros se obţine prin acţiunea acidului sulfuric asupra cloritului de bariu.

Ba(ClO2)2 + H2SO4 = 2HClO2 + BaSO4

         Acidul cloros se poate obţine reducând dioxidul de clor cu apa oxigenată :

2Cl2O + H2O2 = 2HClO2 + O2

         Acidul cloros fiind un acid monobazic formează un singur fel de săruri, numite cloriţi.Cloritul de sodiu este folosit la decolorarea celulozei, pentru albirea bumbacului şi inului. Se utilizează la decolorarea fibrelor poliamidice , a celor din poliacrilonitril şi a fibrelor poliesterice etc.

         Acidul cloric.

         Acidul liber HClO3 a fost preparat  în anul 1812 prin acţiunea acidului sulfuric asupra cloratului de bariu.Acidul cloric constă în tratarea unei soluţii de clorat de bariu cu acid sulfuric diluat.

Ba(ClO3)2 + H2SO4 = BaSO4 + 2HClO3

         Acidul cloric nu e cunoscut în stare liberă. Soluţiile diluate sunt incolore, inodore, cele concentrate au miros picant. Acidul cloric este puternic ionizat în soluţie aşa cum rezultă din determinările de conductibilitate electrică. El este considerat un oxidant energic. Atacă metalele cu degajare de hidrogen. Este redus de oxidul de carbon şi o soluţie de acid sulfuros :

HClO3 + 3SO2 + 3H2O = 3H2SO4 + H2

         Acidul cloric este un monoacid. Cloratul de potasiu se foloseşte la fabricarea chibriturilor, explozibililor, a rachetelor de semnalizare în pirotehnie etc.

         Acidul percloric.

         HClO4 a fost descoperit în 1816 , distilând un amestec de perclorat de potasiu şi acid sulfuric. Acidul percloric este un lichid incolor foarte mobil, volatil care fumegă în aerul umed prin fierbere la presiune atmosferică se descompune parţial. Distilatul se coloreaza în roşu din cauza dioxidului de clor. El este foarte stabil în soluţie diluată chiar în prezenţa reducătorilor. Este un agent clorurant şi oxidant energic. Acidul percloric şi percloraţii servesc la polarizarea electrolitica a oţelului, a lamei nichelului, cuprului  etc.

 

 

Bibliografie

 

D.NEGOIU


TRATAT DE CHIMIE ANORGANICA

EDITURA TEHNICA

1972

 

 

Postări populare de pe acest blog

AZOTUL CA ELEMENT CHIMIC SI DESCOPERIREA SA

AZOTUL



Simbol chimic : N
Masa atomica : 14
Numar de masa “Z”: 7
Azotul se gaseste in grupa a V-a principala ai in prima perioada in sistemul periodic.
PROPRIETATI FIZICE:
Azotul este un caz incolor, inodor, insipid si non-toxic. El poate fi condensat intr-un lichid incolor si apoi compresat intr-un solid incolor si cristalin.
Nitrogenul are denistatea cu putin mai mica decat a aerului si este mai putin solubil in apa decat oxigenul. El nu intretine viata fiintelor care il respira.
Temperatura de topire a azotului este de – 210, 01 °C , in timp ce cea de fierbere este de – 195, 79 °C.
STARE NATURALA: Azotul este unul dintre gazele extrem de raspandite in natura. El se gaseste atat in stare libera cat si sub forma de compusi:
In stare libera, azotul reprezinta 78% din volumul aerului atmosferic.
Compusii azotului sunt:
-anorganici ( amoniac, azotati, etc. )
-organici (uree, proteine )
Azotul de gaseste intr-o proportie de la 1 la 10 % in fiecare din organismele vii.
PROPRIETATI CHIMICE :Azotul nu arde …

DROGURILE

Abuzul de droguri II

· Astazi în toata lumea sunt în jurul 190 milioane utilizatori de drogurilor.
· Utilizarea drogurilor sporeste în rândul tinerilor din lume. Majoritatea utilizatorilor au vârsta sub 30 de ani.
· În 1999, numarul tarilor care raporteaza utilizarea drogurilor prin injectare a fost de 136, numarul fiind de 80 în 1992. Dintre acestea, 93 de tari de asemenea identifica HIV printre injectatorii de droguri.
· Cannabis este cel mai utilizat drog în toate partile lumii.
· Costul economic total al abuzului de droguri în Statele Unite se estimeaza aproximativ la 70 miliarde dolari anual.
· Abuzul de cocaina printre somerii din Columbia este de 10 ori mai mare decât printre persoanele angajate.
· Industria drogurilor clandestina se estimeaza la 400 miliarde dolari pe an.

Abuzul de DROGURI
Abuzul de droguri inseamna orice utilizare excesiva, continua ori sporadica, incompatibila sau în relatie cu practica medicala, a unui drog. Consumul poate fi exceptional, în scopul de a înce…

CALCIU - ROLUL SAU IN CORPUL UMAN, UTILIZARI

     Calciul (Ca)

Calciul este cunoscut din anul 1808 când Sir Humpherey Davy împreunã cu renumitul chimist suedez J. J. Berzelius îl obtin prin electroliza clorurii de calciu folosind un catod de mercur. Separarea calciului metalic din amalganul de calciu rezultat din electrolizã a fost realizatã printr-o distilare în vid. Este un metal foarte rãspândit în scoarta terestrã (3. 6% digreutate), dar numai sub formã de combinatii chimice; carbonatul de calciu CaCO3 este cea mai uzualã combinatie chimicã naturalã a calciului fiind compo-nentul principal al rocilor sedimenatre. Acesta prezintã douã forme alotro-pice:calcitul, aragonitul. Cel mai des întâlnit este calcitul. Mai pot fi men-tionate si alte combinatii chimice ale calciului prezente în naturã, ca: sulfa-tul de calciu (gipsul) CaSO4 → 2H2O ,fluorura de calciu sau fluorina CaF2 , dolomita (CaCO3 MgCO3), apatita Ca5(PO4)3F, aragonita,creta. De remarcat este si prezenta calciului în corpul omului (1. 4% din greutate) precum si în or…